Proiectul MK ULTRA (1)

Proiectul MK-ULTRA (1), sau MKULTRA, a fost numele de cod pentru un program secret de cercetare pentru interogatoriu ilegal al CIA, condus de Office of Scientific Intelligence.

Acest program oficial al guvernului SUA a început prin anii 50, continuând cel puțin până spre sfârșitul anilor 1960, și a folosit cetățeni ai Statelor Unite și Canada ca subiecți de testare. [1] [2] [3]

Dovezi publicate indică faptul că proiectul MK-ULTRA a implicat utilizarea mascată a multor tipuri de droguri, precum și alte metode, pentru a manipula stările mentale individuale și a altera funcționarea creierului.

Proiectul MK-ULTRA a fost adus în atenția publicului larg în 1975 de către Congresul SUA, prin intermediul anchetelor făcute de Church Committee, precum și de o comisie prezidențială cunoscută sub numele de Comisia Rockefeller (Rockefeller Commission).

Eforturile de investigație au fost îngreunate de faptul că directorul CIA Richard Helms a ordonat ca toate fișierele MK-ULTRA să fie distruse în 1973;

Investigațiile Comitetului Church și Comisiei Rockefeller s-au bazat pe mărturia sub jurământ ale unor participanți direcți și pe numărul relativ mic de documente care a supraviețuit distrugerii comandate de Helms. [4]

Cu toate că CIA insista asupra faptului că experimentele de tip MK-ULTRA au fost abandonate, un veteran de 14 ani al CIA Victor Marchetti a precizat în diverse interviuri că CIA de regulă desfășoară campanii de dezinformare și că cercetarea CIA pentru controlul minții a continuat.

Într-un interviu din 1977, Marchetti în mod special a numit “cover story” (poveste pentru acoperire) faptul că CIA susține că, MK-ULTRA a fost abandonată” [5] [6]

La Senat, în 1977, senatorul Ted Kennedy a spus:

„Directorul adjunct al CIA, a afirmat faptul că peste treizeci de universități și instituții au fost implicate în “teste și experimente pe scară largă”, program care a inclus teste de droguri disimulate asupra cetățenilor care nu și-au dat acordul “la toate nivelurile sociale înalte și joase, amerindieni și străini.”

Mai multe dintre aceste teste implica administrarea de LSD la “subiecți involuntari în situații sociale.” Cel puțin o moarte, aceea a dr. Olson, a fost rezultatul unei astfel de activități. Agenția însăși a recunoscut că aceste teste efectuate nu prea au avut sens din punct de vedere științific. Agenții care au participat la monitorizarea acestor teste nu aveau calificări de observatori științifici.” [7]

Până în această zi informațiile cu privire la Proiectul MKULTRA rămân foarte secrete. [8]

În mod intenționat numele de cod al proiectului CIA este format din prefixul MK, ceea ce înseamnă că proiectul a fost sponsorizat de divizia agenției tehnice, urmat de cuvântul Ultra (care a fost anterior utilizat pentru a desemna clasificarea secretelor informațiilor din Războiul II Mondial. Alte criptonime legate includ MK-NAOMI și MK-DELTA.

Operation Paperclip

Un precursor al programului MK-ULTRA a început în 1945, când Join Intelligence Objectives Agency (Agenția de Colectare a Informațiilor) a fost înființată și când acesteia i s-a dat responsabilitatea directă pentru Operation Paperclip (Agrafa de hârtie).

Operațiunea Paperclip a fost un program pentru a recruta oamenii de știință foști naziști. Unii dintre acești oameni de știință au studiat tortura și spălarea creierului, iar mulți dintre aceștia abia fuseseră identificați și condamnați ca criminali de război în timpul Proceselor de la Nürnberg. [9] [10]

Mai multe proiecte guvernamentale secrete ale Statelor Unite au rezultat din Operațiunea Paperclip. Aceste proiecte au inclus Project CHATTER (Proiectul “Pălăvrăgeala”) (înființat în 1947), precum și Proiectul BLUEBIRD (Proiectul “Pasărea albastră”) (înființat în 1950), care a fost redenumit Project ARTICHOKE (Proiectul “anghinare”) în 1951. Scopul lor a fost să studieze controlul minții, interogarea, modificarea de comportament și subiecte conexe.

Condus de Sidney Gottlieb, proiectul MK-ULTRA a fost început sub directorul CIA, Allen Dulles pe 13 aprilie, 1953, [11] în mare măsură, ca răspuns la folosirea tehnicilor de control al minții de către Soviete, China și Coreea de Nord asupra prizonierilor americani rezultați în timpul războiului din Coreea. [12]

CIA-ul a vrut să folosească metode similare pe cei capturați de ei. CIA a fost, de asemenea, interesată de posibilitatea de a manipula lideri străini cu astfel de tehnici, [13] pentru ca mai târziu să se inventeze tot felul de scheme de a-l droga pe Fidel Castro.

Evoluție

Experimentele au fost efectuate de multe ori fără “știrea sau consimțământul” subiecților. [14] În astfel de cazuri, cercetătorii universitari fiind finanțați prin intermediul unor subvenții din partea unor organizații de fațadă ale CIA nu au fost conștienți că munca lor a fost folosită în astfel de scopuri. [15]

În 1964, proiectul a fost redenumit MK-SEARCH (Căutare). Proiectul a încercat să producă un drog perfect al adevărului pentru utilizarea în interogatoriile celor suspecți a fi spioni sovietici în timpul războiului rece, și, în general, pentru a explora orice alte posibilități de control al minții.

Un alt efort MK-ULTRA, Subproiectul 54, a fost secretul de top al marinei Proiectul “Perfect Concussion” (Comoția Perfectă), care a folosit unde de frecvență fonetică aplicate sub-auricular pentru a șterge memoria. [16]

Deoarece cele mai multe înregistrări MK-ULTRA au fost distruse în mod deliberat, în 1973, prin ordinul Directorului CIA de atunci, Richard Helms, a fost dificil, dacă nu imposibil, pentru anchetatori de a obține o înțelegere completă a peste 150 de sub-proiecte de cercetare finanțate fiecare în parte de MK -ULTRA și programele CIA adiacente. [17]

Agenția a băgat milioane de dolari în studii de examinare a metodelor de influențare și control al minții, și de a spori capacitatea acestora de a extrage informații de la subiecții rezistenți în timpul interogatoriului. [18] [19]

Opinii

Unii istorici au afirmat că crearea unui subiect de tip “Manchurian Candidate” prin tehnici de “control al minții” a fost un obiectiv al MK-ULTRA și al proiectelor adiacente ale CIA [20]. Alfred McCoy a susținut că CIA a încercat să concentreze atenția mass-media în astfel de programe “ridicole”, astfel încât publicul să nu se uite la obiectivul principal al cercetării, care a fost de fapt dezvoltarea de metode eficiente de tortură și interogatorii.

Astfel de autori citează ca un exemplu, faptul că manualul de interogatoriu al CIA, KUBARK, se refera la “studii de la Universitatea McGill”, și că cele mai multe dintre tehnicile recomandate în KUBARK sunt exact cele pe care Cameron le utilizează pe subiecții săi de testare (deprivare senzorială, droguri, izolare , etc). [18]

^Richelson, JT (ed.) (2001-09-10). “Science, Technology and the CIA: A National Security Archive Electronic Briefing Book”. George Washington University. http://www.gwu.edu/~nsarchiv/NSAEBB/NSAEBB54/. Retrieved 2009-06-12.
^“Chapter 3, part 4: Supreme Court Dissents Invoke the Nuremberg Code: CIA and DOD Human Subjects Research Scandals”. Advisory Committee on Human Radiation Experiments Final Report.http://www.hss.energy.gov/healthsafety/ohre/roadmap/achre/chap3_4.html. Retrieved 2005-08-24.
^“The Select Committee to Study Governmental Operations with Respect to Intelligence Activities, Foreign and Military Intelligence”. Church Committee report, no. 94-755, 94th Cong., 2d Sess.. Washington, D.C..: United States Congress. 1976. pp. 392.http://www.aarclibrary.org/publib/church/reports/book1/html/ChurchB1_0200b.htm.
^“An Interview with Richard Helms”. Central Intelligence Agency. 2007-05-08.https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/kent-csi/docs/v44i4a07p_0021.htm. Retrieved 2008-03-16.
^“Interview with Victor Marchetti”. http://www.skepticfiles.org/socialis/marcheti.htm. Retrieved 2009-08-22.
^Cannon, M (1992). “Mind Control and the American Government”. Lobster Magazine 23.
^“Opening Remarks by Senator Ted Kennedy”. S. Senate Select Committee On Intelligence, and Subcommittee On Health And Scientific Research of the Committee On Human Resources. 1977-08-03.http://www.druglibrary.org/schaffer/history/e1950/mkultra/Hearing01.htm.
^http://www.nytimes.com/packages/pdf/national/13inmate_ProjectMKULTRA.pdf
^http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/magazine/4443934.stm
^http://www.jlaw.com/Articles/NaziMedEx.html
^Church Committee; 390 “MKULTRA was approved by the DCI [Director of Central Intelligence] on April 13, 1953″
^“Chapter 3, part 4: Supreme Court Dissents Invoke the Nuremberg Code: CIA and DOD Human Subjects Research Scandals”. Advisory Committee on Human Radiation Experiments Final Report.http://www.eh.doe.gov/ohre/roadmap/achre/chap3_4.html. Retrieved August 24 2005. “MKULTRA, began in 1950 and was motivated largely in response to alleged Soviet, Chinese, and North Korean uses of mind-control techniques on U.S. prisoners of war in Korea.”
^Church Committee; 391 “A special procedure, designated MKDELTA, was established to govern the use of MKULTRA materials abroad. Such materials were used on a number of occasions.”
^Church Committee; “The congressional committee investigating the CIA research, chaired by Senator Frank Church, concluded that ‘[p]rior consent was obviously not obtained from any of the subjects.’”
^Price, David (June 2007). “Buying a Piece of Anthropology: Human Ecology and unwitting anthropological research for the CIA” (PDF). Anthropology Today 23 (3): 3–13. doi:1111/j.1467-8322.2007.00510.x.https://secure.wikileaks.org/w/images/AT-june07-Price-PT1.pdf. Retrieved 2008-04-13.
^http://www.druglibrary.org/schaffer/History/e1950/mkultra/Hearing05.htm, retrieved 25 April 2008
^“Chapter 3, part 4: Supreme Court Dissents Invoke the Nuremberg Code: CIA and DOD Human Subjects Research Scandals”. Advisory Committee on Human Radiation Experiments Final Report.http://www.eh.doe.gov/ohre/roadmap/achre/chap3_4.html. Retrieved August 24 2005. (identical sentence) “Because most of the MK-ULTRA records were deliberately destroyed in 1973 … MK-ULTRA and the related CIA programs.”
^a b McCoy, Alfred (2006). A Question of Torture: CIA Interrogation from the Cold War to the War on Terror. New York: Metropolitan Books. pp. 8, 22, 30. ISBN 0805080414.

Foto: captură YouTube

Partajează cu încredere

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: